La 1 martie 1866, cotidianul german Temesvarer Zeitung publica un articol despre mult discutatul subiect al acelei perioade – abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza și eminentul său exil – și preciza că acesta părăsise deja Bucureștiul și că va trece și prin Timișoara. Cele trei trăsuri care formau suita fostului domnitor au sosit în data de 7 martie 1866 și au fost întâmpinate de o mulțime de lume care dorea …

Clădirea sediului Bibliotecii Academiei Române, filiala Timișoara, aflată pe strada Augustin Pacha, a fost construită între anii 1886 și 1891, după planurile arhitectului Jakob Klein, în stilul arhitectonic al renașterii germane. 

Fațada clasicizată impresionează prin elementul central, o statuie înaltă de 2,25 m, a zeiței Minerva – zeița înțelepciunii și a științelor – aflată într-o nișă decorată cu motive florale, și prin poarta sa monumentală din stejar, ornamentată cu elemente …

Un exemplu bun pentru a cunoaște felul în care Primăria Timișoarei de odinioară demara lucrările unei construcții, sunt operațiunile de cumpărare a terenului și de evaluare a costurilor construcției, care astăzi este mărginită de Piața Romanilor, strada 3 August 1919 și strada Ștefan cel Mare, cunoscută drept “Casa de Raport”. 

La începutul secolului XX, după îndelungate tratative și evaluări, primăria cumpără și dărâmă casele Ristis și Sigismund, aflate pe amplasamentul …