Echipa de proiect

Roxana Pătrulescu

a studiat arhitectura în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara, unde, în anul 2011, a absolvit cursurile postuniversitare „Reabilitarea ambientelor şi suprafeţelor arhitecturale”, fiind interesată de conservarea patrimoniului construit autohton. În perioada 2014-2016 a fost îndrumător voluntar De-a Arhitectura, s-a implicat în proiecte culturale care au ca scop promovarea arhitecturii ca sursă a unei mai bune calități a vieții urbane (Premiul Octavian Radu Topai, Identitate culturală timișoreană), iar în perioada 2014-2018 a activat ca membru în Consiliul Teritorial al Ordinului Arhitecților din România Filiala Timiș. Roxana este preocupată să schimbe felul în care este percepută arhitectura interbelică și postbelică timișoreană de către publicul larg și, în prezent, coordonează activitatea Biroului Reabilitare Cartiere Istorice din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara.

Roxana a inițiat proiectul Tur de Arhitectură în 2016 prin intermediul Filialei Timiș a Ordinului Arhitecților din România, iar astăzi se ocupă de: coordonare activități, cercetare, ghidaj în cadrul tururilor, concepere și implementare proiect.

Sandra Andrei

a studiat arhitectura la Facultatea de Urbanism și Arhitectură din Timișoara, precum și la Departamentul de Arhitectură al Facultății de Știință și Tehnologie din Coimbra. Din 2016 este îndrumător voluntar De-a Arhitectura. A făcut parte, timp de două ediții (2016, 2018), din echipa Beta (bienala timișoreană de arhitectură) și a lucrat pentru scurt timp în Portugalia prin programul Erasmus+. Începând cu anul 2019 profesează într-un birou de arhitectură din Timișoara. Este pasionată de istoria arhitecturii și a urbanismului local, îndeosebi de modernismul timpuriu și cum s-a manifestat acesta în Timișoara.

Sandra este parte din echipa Tur de Arhitectură din 2018 și este responsabilă de: cercetare, ghidaj în cadrul tururilor, concepere și implementare proiect.

Ambasadori

Vlad Ardeleanu

s-a născut la Timișoara și a absolvit Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca, secția pictură. Este Doctor al Facultății de Arte Plastice și Design din Timișoara, cu o teză despre arta comunistă, și cadru didactic veteran al Facultății de Arhitectură și Urbanism Timișoara, titular al atelierelor de Reprezentări Grafice și Studiul Formei, dar și al cursurilor de Istoria Artei, Design Grafic și Arte Vizuale. Vlad este pasionat în egală măsură de pictură, design grafic, avangardele secolului XX și esteticile totalitare. Și de pixel games, pentru că e nostalgic.

Claudiu Sergiu Călin

este licențiat în istorie și germanistică la Universitatea de Vest, Timișoara, iar din 2018 doctor în istorie al Institutului de Istorie „George Barițiu” Cluj Napoca. Din 2004 este arhivist al Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara, având responabilități și în cadrul Muzeului Diecezan. În 2016 este co-organizator al expoziției: „Timișoara 1716 – Începuturile unui oraș european”, realizată în colaborare cu Muzeul Național al Banatului, iar în 2019 al expoziției: „O experiență europeană. Moștenirea istorică și culturală a germanilor din România”. În 2020 a absolvit un curs de jurnalistică la Katholische Akademie München. Autor al mai multor articole și studii despre istoria Bisericii Catolice din Banat în interbelic și postbelic, respectiv în era comunistă, interesul său se extinde și asupra istoriei Banatului și a confesiunii catolice încă din veacul al XI-lea, cu accente asupra sec. al XVIII-lea și al XX-lea.

Mihai Danciu

este un arhitect preocupat de managementul urban și al comunităților. Predă discipline de planificare urbană la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara și este implicat în proiecte din Timișoara, Valea Jiului și Chișinău. În practica sa, dezvoltarea durabilă se bazează pe o combinație de abordări de tip bottom-up și top-down.

Mirela Iacob

este made in TM. A crescut în spațiul geografic și afectiv al Banatului, iar spriritul Timișoarei e o parte din identitatea ei. E orașul în care gândește, studiază, iubește, râde, plânge, scrie, îi învață pe alții. A studiat Litere (Engleză/Germană), mai târziu Jazz și Management cultural și (s)-a modelat într-un lut compus din litere, cuvinte și sunete pentru fiecare vas care i-a absorbit timpul și pasiunea: secretar literar la TNT, copywriter la radio/TV, traducător, trainer de limbi străine, textier, solistă de blues/jazz. Timișoara e locul cu care are o relație loială. Aici e acasă, unde se întoarce de fiecare dată, oricât s-ar plimba prin lume.

Ana Kun

lucrează cu text și imagine, tot mai des pe teme social-politice, cu un filtru subiectiv, uneori concis. Este artist vizual, trăiește în Timișoara și este 1/3 din Balamuc.

Anca-Raluca Majaru

este licenţiată în arhitectură la UAUIM Bucureşti, unde a obținut ulterior titlul de doctor în arhitectură. S-a ocupat de cercetarea nobilimii de epocă modernă din Europa Centrală și de Est și a beneficiat de o bursă ICR și de mobilități de studiu la Budapesta și Belgrad. A continuat activitatea academică în cadrul UAUIM Bucureşti, coordonând seminarii de istoria și teoria arhitecturii vreme de șase ani. A desfășurat activități de cercetare și evidență a monumentelor istorice în cadrul INP și a fost consilier al Secretarului de Stat în domeniul patrimonului cultural la Ministerul Culturii. În 2012, a fondat Asociația ARCHÉ cu scopul de a crește interesul pentru cultură și patrimoniu cultural. Membră a Organizației Europa Nostra, desfășoară în prezent activități educative, sociale și culturale la nivel național.

Diana Marincu

este curator și critic de artă, în prezent Director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara. Și-a susținut teza de doctorat în cadrul Universității Naționale de Arte din București, în urma unei cerectări axate pe discursurile curatoriale despre identitate și periferie în cadrul expozițiilor de mari dimensiuni din 1989 până astăzi. Cele mai recente expoziții includ: Persona, MUCEM, Marseille (2019); Manufacturing Nature / Naturalizing the Synthetic, Frac des Pays de la Loire (2018); Sounds Make Worlds – Marianne Mispelaere, Fundația Art Encounters, Timișoara (2018); co-curator alături de Zsuzsanna Szegedy-Maszák, Double Heads Matches (expoziție de grup), Noua Galerie a Budapestei / Muzeul de Istorie, Budapesta (2018); co-curator alături de Ami Barak, Viața – Mod de întrebuințare, Bienala Art Encounters, Timișoara & Arad (2017).

Helmut Ernst Stürmer

este un scenograf român de teatru și film, o personalitate marcantă a scenografiei internaționale. S-a născut în anul 1942, în Timișoara. În 1967, absolvă Institutul de Arte Plastice din București, la clasa profesorului Paul Bortnovski. Între anii 1968 și 1977 este scenograf la Teatrul de Stat din Sibiu și la Bulandra din București. Tot în această perioadă, pe lângă nenumărate spectacole pentru teatrele din Arad, Cluj, Brașov, București, Iași, Pitești, Ploiești, Sibiu, Timișoara, face scenografia și pentru cinci filme artistice, în regia lui Dan Pița și Mircea Veroiu, Radu Gabrea și Alexandru Tatos. În 1977, Helmut Stürmer se stabilește în Republica Federală Germană, iar în următorii 30 de ani a lucrat, printre altele, la Théatre de la Ville din Paris, Deutsches Schauspielhaus din Hamburg, Theatre de l'Union din Limoges, Opera din Karlsruhe, Teatrele Naționale din Craiova și Cluj, Opera din Bonn, Royal Shakespeare Company, colaborând adesea cu Silviu Purcărete.

Sorina Vazelina

este unguent oftalmologic cu proprietăți grafice de ameliorare a durerilor generate de comunicare vizuală. Prin acțiunea sa în profunzimea porilor interfeței, Vazelina echilibrează nivelul pH-ului de aberație cu efectul calmant al clarității grid-ului, combinat cu efectul revigorant al compusului activ comix.

Oana Preda

a absolvit cursurile Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara în 2010, iar în perioada 2016-2021 a fost asistent în cadrul proiectului Tur de Arhitectură, ocupându-se de cercetare, concepere și implementare trasee și fotografiere evenimente proiect.

Ghizi

Maja Bâldea

este arhitect și specialist atestat în domeniul urbanismului istoric. A absolvit Facultatea Arhitectură și Urbanism din Timișoara cu lucrarea privind reabilitarea Bastionului Therezia din Timișoara, urmând mai apoi masterul privind restructurarea ambientelor și clădirilor istorice. A avut o activitate susținută în domeniul protecției imobilelor de patrimoniu, atât ca arhitect consultant în cadrul proiectelor derulate de PMT în parteneriat cu guvernul german (GTZ și KFW), cât și ca arhitect practician. S-a implicat în diferite workshop-uri și acțiuni comunitare care vizau protecția patrimoniului construit local, iar în prezent, printre altele, predă în cadrul FAUT.

Cristian Blidariu

este Decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara, unde predă cursul de Teoria Arhitecturii și coordonează atelierul de proiectare al anului I. Între 2010 și 2016 a fost colaborator și editor al revistei Arhitectura 1906, pentru care a coordonat mai multe numere speciale. A mai colaborat cu revista Igloo. Câteva dintre textele sale au fost menționate în cadrul secțiunii concurs eseu de arhitectură a Bienalei euroregionale BETA. În 2017 a fost unul dintre curatorii FAUT la festivalul Vienna Design Week. În ultimii trei ani a coordonat proiectul Triplex Confinium, primul parteneriat strategic Erasmus+ între școlile de arhitectură din euroregiunea DKMT. Ca practician a participat, printre altele, la proiectul de reabilitare a bastionului Theresia, un subiect tratat ulterior în teza de doctorat Arta în orașul postmodern, regenerarea urbană și spațiul virtual susținut în cadrul școlii doctorale a Facultății de Arte și Design la Timișoara.

Loredana Gaiță

este arhitect și manager cultural. A studiat arhitectura la Timișoara și Bruxelles și este doctorandă la UAUIM, București, cercetând impactul proiectelor culturale asupra dezvoltării urbane. Are o experiență de 14 ani în mediul ONG-urilor culturale, iar din 2014, este președintă a Asociației În Comunitate. A inițiat sau coordonat numeroase proiecte pentru a testa intervenții strategice și tactice de îmbunătățire a spațiului public, precum: Programul Cultural Timișoara Capitală Europeană a Culturii, 2015-16, Fabricăm, 2015, Ziua Minelor Deschise, 2018, Exploatarea culturală Petrila, 2018, Resilience Lab și The Healing Grid, 2018-19, Casa care-mi place, 2014-16, Piața Plantelor Libere, 2017-19.

Rudolf Gräf

este arhitect cu studii absolvite la Universitatea Tehnică din Graz (TU Graz) și co-fondator Vitamin Architects în Timișoara, a lucrat în proiecte de cooperare româno-germane și germano-ucrainene axate pe dezvoltare urbană integrată, adaptarea la schimbările climatice și revitalizarea patrimoniului istoric.

Gabriela Pașcu

este arhitect și membru al asociațiilor profesionale OAR, RUR, PACT, CILAC (Franța), TICCIH și asistent universitar în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara. Cercetarea sa doctorală, cu titlul « Le Patrimoine Industriel – Minier Facteur de Développement Territorial. Complexité et enjeux en Roumanie, en comparasion avec la France et la Grande Bretagne», a fost realizată în co-tutelă România-Franța. În prezent coordonează sau activează în cadrul proiectelor: Peisaje Interioare: Despre mină și oameni la Brad; Mina de Idei Anina; Casa cu Har Topârcea, proiecte axate, în special, pe valorificarea și promovarea patrimoniului industrial și vernacular.

Victor Popovici

s-a născut și a crescut în cartierul Elisabetin din Timișoara. A absolvit Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara și cursul de Studii aprofundate de arhitectură în cadrul aceleiași instituții, ocazie cu care și-a dezvoltat pasiunea pentru istoria, cultura și patrimoniul local. Este vice-președinte în cadrul Ordinul Arhitecților din România Filiala Teritorială Timiș și membru în Registrul Urbaniștilor din România. Totodată, este implicat în proiecte culturale axate pe păstrarea identității timișorene precum și în coordonarea proiectului cultural Identitate culturală timișoreană.

Sergiu Ioan Sabău

a studiat arhitectura în cadrul Universității Politehnica din Timişoara. Consideră important ca o parte din timpul său să-l dedice unor inţiative orientate către comunitatea mai mare din care facem parte. Este co-fondatorul asociaţiei studenţilor de la facultatea de arhitectură, alături de care a susţinut proiecte sau evenimente culturale cu deschidere către un public mai larg. Ca student sau practicant a participat la workshopuri, studii, proiecte ce au implicat un proces participativ, de dialog. A făcut parte din echipa de organizare a anualei timişorene de arhitectură 2014. Este curios de tema memoriei şi a orașului. Şi-a susţinut licenţa pe tema memorializării comunismului.

Nicoleta Postolache

a studiat arhitectura în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara și al Facultății de Științe și Tehnologie din Coimbra. Încă din perioada studenției a activat ca voluntar în diverse proiecte dedicate spațiului public și patrimoniului construit. În 2020 a făcut parte din echipa Beta (bienala timișoreană de arhitectură), unde a coordonat proiectului Privește Orașul până în 2021. În prezent, profesează ca arhitectă și continuă să se implice în proiecte care promovează grija pentru oraș și mediul construit. În 2022 a făcut parte din echipa de organizare a proiectului, în calitate de asistent de proiect.

Mulțumim foștilor colegi de echipă

Nicoleta Postolache, Oana Preda, Dan Alexandru Bunea, Paula Iftimescu, Silvia-Casandra Tripșa, Anca Laura Herman

Mulțumim colaboratorilor

Ana Maria Zahariade, Eugen Pănescu, Hans Rothgerber, Peter-Dietmar Leber, Banater Post, Márton Tövissi, Maja Bâldea, Ruxandra Simionescu, Oana Simionescu, Alexandra Rigler, Simina Cuc, Gabriel Raul Kohn, Ovidiu Micșa, Andreea Oance, Bloju Cosmin, Lucian Muntean, Farcaș Cornel, Adriana Buzilă, Adriana Babeți, Andreea Mircea Duminică, Mihai Opriș, Iulia Cosma, Radu Cosma, Ovidiu Hrin, Silvia Hrin, Marius-Eugen Gerdan, Costin Bleotu, Andrei Drăcea, Alexandra Trofin, Pataki Farkas, Rișcuța Răzvan, Alexandru Iliescu, Ștefan Lucuț, Smaranda Vultur, Viorel Proteasa, Ovidiu Zimcea, Mona Isabela Petzek

Mulțumim voluntarilor