Istorie și memorie

  • Ce mai are Timișoara pe lângă urmele de gloanțe de pe fațadele palatelor centrale și monumentul Sf. Maria și Sf. Nepomuk din Piața Libertății? 

    A avut câteva graffiti, chiar multe în 1989, dar aproape toate pierdute azi și pentru că unele din ele, similar celor făcute de Mugur Călinescu în 1981, la București, au fost desenate în cretă. Chiar ploaia caldă, ca de vară, din 18 decembrie a șters o ...


    Citește mai mult
  • Am început să scormonesc prin cărți și să interoghez necunoscuți, căutând să înțeleg harababura vizuală din jur, și felul în care am ajuns - dintr-o adunătură de insulițe într-o zonă mlăștinoasă - la Timișoara de azi. Cred că exercițiul de cartografiere, prin intermediul benzilor desenate, poate conecta mai mult public la istoria timișoreană. Visez la vremuri când vom picta calcanele din oraș cu povești ale localnicilor (despre monumente care au dispărut, locuri ...


    Citește mai mult
  • Într-un fel și urmele istorice ale revoluției române au ajuns să facă parte din discuția despre patrimoniul orașului, prin aceea că ele sunt aplicate unor clădiri aflate în zona de protecție ce trebuie să intre mai devreme sau mai târziu în renovare, ceea ce impune o decizie rapidă de păstrare și protejare sau acoperire a lor. Prin urmele revoluției înțeleg fie graffiti realizate în perioada revoluției (cum sunt cele 3 ...


    Citește mai mult
  • Suntem în anul 1900, orașul Timișoara are o șansă cum rar se întâlnesc. Cu câțiva ani înainte, în 1890, autoritățile civile ale orașului reușiseră să obțină, după lungi negocieri, permisiunea armatei de a demola masivele fortificații care înconjurau de peste 150 de ani centrul orașului. Dispariția fortificațiilor însemna și dispariția „esplanadei”, adică zona de cca. 1000 m lățime din jurul fortificațiilor pe care, din motive militare, fusese interzisă realizarea oricărei ...


    Citește mai mult
  • La scurt timp după cucerirea Timișoarei de către armatele habsburgice din octombrie 1716, s-a considerat necesară construirea unei cetăți bastionare care să înlocuiască fortificațiile turce. Construcția a început în 1736 și a durat până în 1765. La terminarea lucrărilor, centura de fortificații măsura, în medie, 585 m și cuprindea nouă bastioane (Bastionul Francisc, Bastionul Theresia, Bastionul Iosif, Bastionul Hamilton, Bastionul Castelului, Bastionul Mercy, Bastionul Eugeniu, Bastionul Elisabetei, Bastionul Carol) și ...


    Citește mai mult