Am început să scormonesc prin cărți și să interoghez necunoscuți, căutând să înțeleg harababura vizuală din jur, și felul în care am ajuns - dintr-o adunătură de insulițe într-o zonă mlăștinoasă - la Timișoara de azi. Cred că exercițiul de cartografiere, prin intermediul benzilor desenate, poate conecta mai mult public la istoria timișoreană. Visez la vremuri când vom picta calcanele din oraș cu povești ale localnicilor (despre monumente care au dispărut, locuri prin care au copilărit, cu legende sau povești adevărate). Poate că așa am mai șterge din griu-ul înconjurător și am ajuta locuitorii să deslușească legătura dintre ieri și azi. Există o varietate de mecanisme de relaționare cu mediul, iar banda desenată este unul din ele, prin capacitatea sa de transformare a timpului în spațiu. 

1

Cu ajutorul lui Tibor Schatteles am dezlegat câte ceva din bogăția culturală și industrială care a fost acumulată cu ajutorul comunității evreiești. Prin interviurile stânse de Smaranda Vultur am tras cu urechea la “un dialog de trei secole care a devenit o formă de civilizație” și prin istoria Timișoarei până la 1716, de Cristian Vicov, am descoperit o versiune updatată a peisajului medieval local.

2

Tunelurile amintirilor conectează secole, pe marginea lor clădirile privesc plictisite spectacolul prezentului, sub o carapace pe care s-au amestecat povești personale și evenimente istorice. Am trecut pe fast-forward prin câteva dintre fragmentele descoperite.

3

Colonizarea Banatului a fost posibilă după eliberarea acestuia de sub ocupație otomană, în urma asediului de 44 de zile condus de Eugen de Savoya, în 1716. Conform documentelor Impopulations Hauptinstruction, semnate de Maria Terezia, s-a demarat un proces care, după trei secole, s-a încheiat. Au venit țărani din întreg Imperiul Habsburgic, apoi Austro-Ungar. În Vinga, de exemplu, s-au așezat catolici bulgari, au venit țărani din Alsacia, Lorena, Luxemburg, Boemia, unii ademeniți cu promisiunea unui petec de pământ, alții forțați de împrejurări.

4

Numeroase legende roiesc în jurul perioadei întunecate, dintre 1348 - când ciuma omora jumătate din populația orașului, și 1739 - când epidemia se stinge. În 1738, printr-un grup de soldați, ciuma călătorește de la Sibiu la Timișoara  decimând numeroși primari. Din Timișoara, ciuma se extinde, o carantină fiind declarată în: Lugoj, Becicherec, Sânandrei, Lipova, Satunou și Calacea. Palanca Mare arde ca rezultat al încercărilor de purificare a mediului infectat de ciumă cu fum. Singurul monument care rămâne în picioare e Biserica Sf. Ecaterina, de pe strada János Bolyai.

5

Pavel Cneazul, din Sat Chinez, lupta pe vremea lui Matei Corvin, alături de Vlad Țepeș, în campaniile anti-otomane din Bosnia și Herțegovina, în 1475-76. Probabil că în timpul acțiunilor militare, Chinezul și Țepeș au făcut schimb de experiențe, tip Snatch, de tortură a inamicilor.

Sfârșit

Sunt multe de adăugat, banda desenată nu are ca scop o cercetare exhaustivă a subiectelor, ci reprezintă un exercițiu de relatare a istoriei cu instrumente vizuale. Comic-ul transformă experiența timpului în spațiu, permițându-ne să vedem istoria cu alți ochi. Puteți parcurge cursiv banda desenată accesând aceste două link-uri: 

Surse:

  • Schatteles, Tibor. The Jews of Timișoara, A Historical Perspective, Editura Hasefer, 2014 
  • Vicol, Cristian. O scurtă istorie a Timișoarei până la 1716, Editura Eurostampa, 2016 
  • Dr. Ilieșiu, Nicolae, Timișoara Monografie istorică, volumul 1, 1943 
  • Vultur, Smaranda. Germanii din Banat, prin povestirile lor, Editura Polirom, 2018 
  • Neumann, Victor - coordonator. Istoria Banatului, Studii privind particularitățile unei regiuni transfrontaliere, Editura Academiei Române, 2015 
  • Nedelciu, Mircea; Babeți, Adriana; Mihăieș, Mircea, Femeia în roșu, Editura Polirom, 2011
  • Timișoara de altădată
  • Art Historia
Postat în Istorie